Handmade romanesc

Handmade romanesc

  • accesmobilpay
  • 2017-09-01
  • 541
  • 0

Handmade, așa cum este cunoscut în întreaga lume, reprezintă un produs realizat manual de două mâini dibace și o minte luminată. Acest curent a luat și în România o oarecare amploare deși, daca ne întoarcem la origini, suntem cu certitudine printre pionierii acestui concept. Câteva exemple includ ceramica din cultura Cucuteni (5200 – 3200 î.e.n.), cea de Vădastra și deja consacrata ceramică de Horezu. Lista continuă cu nu mai puțin celebra ie, cunoscută acum în întreaga lume ca “La Blouse Roumaine” și cu însuși costumul popular tradițional românesc; țin morțiș să menționez celebrele picturi ce îmbodolesc mânăstirile din Nordul Moldovei și, nu in ultimul rând, creațiile lui Brâncuși. Este limpede că frumosul României a fost creat dintotdeauna cu trudă și migală de mâinile vrednice ale oamenilor simpli și educați deopotrivă.

Observ cu mândrie că în ultimii ani ne-am adus aminte ce ne caracterizează ca popor și ne întoarcem ușor-ușor la tradiții, la origini. Personal am primit cu încântare ideile micilor și marilor antreprenori de a ne aduce aminte de moștenirea culturală incredibil de frumoasă pe care o avem. Comunitatea “La Blouse Roumaine” si designer-ul Adrian Oianu sunt cei dintâi promotori ai întoarcerii la tradiția românească. Mai apoi însă am descoperit simboluri și motive tradiționale românești pe obiecte la care nici nu mă gândeam: huse de telefon, ambalaje de produse alimentare sau chiar cutii de medicamente.

Ceea ce cred că ne lipsește, în general, este informarea și lipsa de conștientizare: nu știm ce cumpăram. Preferam de multe ori “ii” de la tarabele ce înconjoară obiectivele turistice, din magazinele de lângă colțul blocului sau chiar de la brand-uri de mall in defavoarea iilor meșteșugite ore întregi în ateliere românești. Ia, prin definiție, este cămașa purtată de femei (nu există ie de bărbat, denumirea acestei piese vestimentare fiind cămașă bărbătească), cusută manual și croită după tipare exacte moștenite din cele mai vechi timpuri; chiar și cusăturile au o anumită rânduială, o simbolistică aparte.

Chinezăriile și-au pus amprenta în toate aspectele vieții noastre moderne; cumpăram până și cadouri “românești”  fabricate în China, obiecte de proastă calitate, fără simbolistică, fără poveste. Situația este destul de serioasă: acum vreo doi ani am intrat într-un magazin de suveniruri din Centrul Vechi al Bucureștiului căutând un cadou. Am întrebat dacă au vreo geantă cusută manual, iar răspunsul a venit foarte repede: “da, uitați, acestea sunt de la Maramureș, exista chiar o stradă în Maramureș pe care se vând doar aceste genți”. Nu trebuia să fii un fin cunoscător al artei românești pentru a-ți da seama că  nu doar că nu erau lucrate manual și erau chiar rezultatul unei producții de masă din China. La câteva luni după această experiență pașii m-au purtat prin Maramureș; e de la sine înțeles că nu am găsit strada cu pricina J. Mai mult, am văzut aceleași genți “de la Maramureș” pe care era imprimat “Bulgaria”, “Turcia” sau “Israel”.

Sunt convinsa că exista voci care susțin sus și tare că produsele realizate manual sunt scumpe, nejustificat de scumpe. Nu pot spune decât că noi, micii întreprinzători români, creăm produse handmade pe bune și facem acest lucru în România, nu producem sute de kitschuri în regim industrial cu un cost de 2$, ci realizam produsele individual, iar lucrul de mână de bună calitate nu este ușor, nici ieftin.

Mi-ar plăcea ca fiecare dintre noi să își pună niște întrebări: de ce o bluză de la brand-ul X, care nu costă nici ea chiar puțin, nu rezistă zeci sau chiar sute de ani, așa cum rezista o ie? De ce marile brand-uri au ajuns, din păcate, să copieze în totalitate obiecte vestimentare românești (vezi controversatul cojoc „creat” de Dior)? Poate nu întotdeauna handmade înseamnă mai bun, mai frumos și mai deștept; însă consider că zicala “puțin, dar bun” este îndeajuns de relevantă deoarece calitatea este mai importantă decât cantitatea.

Pentru că schimbarea începe cu fiecare dintre noi și pentru că putem pune cu toții umărul la promovarea autenticului românesc, vreau să închei acest articol prin a vă prezenta poveștile câtorva oameni dragi, creatori de frumos și autentic, care sper să vă ungă sufletul și să vă fie sursă de inspirație.

"Alexiile" s-a născut din dorința de a spune mai departe povestea cămășii populare românești autentice, un obiect vestimentar identitar mistic, ce ne vorbește despre Începuturile Lumii, despre doruri și iubiri ascunse în semne străvechi, care așteaptă încă să fie deslușite. Fiecare cămașă pe care o descoperim și o recondiționăm are în spate povești care așteaptă să fie spuse și purtate.



Cosânzeana – nițel lemn, o țâră ață – Atelierul social Cosânzeana produce și comercializează seturi creative de cusut pe lemn. Deși e un atelier mic, misiunea Cosânzenei este una ambițioasă - să îi inspire pe oamenii de la oraș să redescopere lucrul cu mâinile. Pentru că din ce în ce mai mulți ne folosim mâinile doar ca să butonăm și asta nu ne face neapărat mai fericiți. Să creezi un obiect frumos, unic, pe care să îl porți ca pe un talisman sau pe care să îl oferi cadou odată cu încărcătura purtată de lucrul tău e un sentiment cu adevărat împlinitor.



Little Houses – Raluca Tinca, fondatoarea brand-ului, s-a lăsat inspirată de căsuțele colorate din Brașov și le-a dat viață. Le modelează din lut alb și lut roșu; pe unele le arde în cuptor, pe altele le pictează și le lăcuiește. Le pictează cu acuarelă, cu acrilice, cu tuș, în modele inspirate din oraș, din folclor, din povești.



Atelierul AMB este expresia identității născută cu patos din vârful pensulei, transpusă prin culoare în obiecte de suflet ce spun povești autentice, unice. Scopul echipei este ca prin intermediul creațiilor să ofere mai multă culoare si exuberanță vieții românilor. Totodată, prin acest proiect AMB susține valorile, tradiția și cultura românească.


Atelierul CHLOR va îndeamnă ca până acum: Poartă o geantă românească, poartă România cu tine! și, în general, Poartă și oferă autentic românesc!

Cu gânduri bune,

Cristina - fondator CHLOR

 

Tags:

Leave A Comment