Originea folclorului romanesc

Originea folclorului romanesc

Obiecte decorative și funcționale, picturi, ilustrații, jucării, ținute, accesorii – toate inspirate din folclor – sunt la mare căutare în lumea de azi, fiind admirate de toți dar, în același timp, prețuite cu adevărat de puțini. Consumatorii se îndepărtează cu pași timizi, dar siguri, de mass-products, optând pentru alternative mai naturale, simple, sustenabile, create cu răbdare, drag și dibăcie. Poate, cel mai important, oamenii caută acum să aibă lucruri cu poveste, cu o încărcătură, însemnătate, tradiție. Aici intervine folclorul național, această sursă inepuizabilă de inspirație pentru românii de pretutindeni. 

Artur Gorovei, cunoscutul scriitor, folclorist și etnograf român a analizat fenomenul în cartea sa intitulată „Noțiuni de folclor” publicată în 1933. Întâi, cuvântul în sine a apărut ca folk-lore în anul 1846 într-o revistă londoneză, deci cu aproape un secol înaintea publicării cărții sale. Compus din două cuvinte saxone, folk înseamnă popor și lore știință, folklore fiind deci știința poporului. Ulterior, cuvântul s-a răspândit în întreaga Europă, înlocuind sintagme precum antichități populare, literatură populară sau tradiție populară.


De menționat este că, pe plaiul mioritic, expresia tradițiuni populare a fost utilizată cu precădere de primii culegători, iar primul care a preluat nou-formatul folclor (scris în vechime folklor) în scrierile sale a fost Bogdan Petriceicu Hașdeu, acest lucru întâmplându-se in anii 1878-1879.

Cum trebuie însă înțeles folclorul? Una dintre primele definiții indicate de Gorovei în cartea sa îi aparține unui francez, A. Gittèe, datează din 1885 și sună cam așa: tradiția populară cuprinzând tot ce se transmite în popor din veac în veac (…) sub formele cele mai diverse: cântec popular, poveste sau legendă, credință sau superstiție.

Ovid Densușianu, citat de Gorovei, descrie folclorul mai poetic și cu suflet, cum îi șade bine românului: folclorul trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferite manifestări ale vieții, cum simte și cum gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiilor moștenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deșteaptă împrejurările de fiecare zi.


În mai puține cuvinte, folclorul este moștenirea colectivă a unui popor, parte a psihologiei comune a unei colectivități, noțiunea devenind irelevantă la nivel individual, moștenire transmisă îndeosebi pe care orală (și nu numai) de-a lungul timpului.

Superstiții, legende, povești, obiceiuri și tradiții specifice diferitelor ocazii sau sărbători, simboluri cusute, pictate, zugrăvite în fel și chip, vorbe de duh, ghicitori, jocuri, și câte și mai câte altele descoperite și adunate din întreaga țară, toate filtrate prin sita minții și sufletului omului simplu de la țară… Aceasta este averea spirituală a poporului român, pe care avem datoria să o protejăm și să o transmitem, cu imaginație și originalitate, urmașilor noștri, spre a dăinui pururi.


CHLOR este un brand creat tocmai din dorința de a răspândi moștenirea străbună în lumea modernă, însuși numele fiind inspirat de cuvântul folclor, prin produse meșteșugite cu drag și motive brodate manual cu aceeași grijă și pasiune ca în vremurile străvechi în care femeia, fie ea mamă sau bunică, soție, fiică sau noră, făurea veșminte și scoarțe împodobite cu pasiune.

Tags:

Leave A Comment